Pandemia de coronavirus a declanșat la nivel mondial nu doar o criză sanitară, ci și una de natură economică și socială. În vederea atenuării efectelor economice produse la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a lansat în primăvara anului 2020 un plan ambițios de redresare pentru Europa, cunoscut drept Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde de euro, care să accelereze tranziția către o Europă digitală și verde și, în cele din urmă, să contribuie la o revenirea sustenabilă și prosperă a tuturor statele membre UE. Acest instrument temporar de redresare va fi implementat prin intermediul a trei piloni: 1. Sprijinirea statelor membre prin investiții și reforme; 2. Relansarea economiei prin stimularea investițiilor private și 3. Valorificarea învățămintelor desprinse din criză.

Elementul principal al instrumentului de redresare Next Generation EU este Mecanismul de redresare și reziliență, care face parte din primul pilon și dispune de un pachet financiar în valoare de 672,5 miliarde euro. Acesta va sprijini statele membre în planurile naționale de investiții și reforme ce vor viza, în special, tranziția către o economie verde, rezilientă și transformarea digitală.

Mecanismul este structurat în baza a șase piloni: (1) tranziție verde, (2) transformare digitală, (3) competitivitate și antreprenoriat, (4) sănătate, educație și reziliență instituțională, (5) coeziune socială și teritorială și (6) politici pentru următoarea generație – copiii și tinerii – inclusiv educație și calificare profesională.

În vederea accesării acestor fonduri, fiecare stat membru va întocmi câte un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu obligativitatea de a aloca cel puțin 37% din fonduri pentru reforme și investiții care să sprijine tranziția verde și cel puțin 20% pentru transformarea digitală. Aceste investiții și reforme vor fi corelate cu recomandările specifice de țără din cadrul Semestrului European, care identifică provocările centrale pe care fiecare stat membru trebuie să le abordeze în vederea consolidării competitivității, precum și a coeziunii sociale și economice.

Prin intermediul acestui mecanism, România are alocat un buget de aproximativ 30,4 mld euro, din care 13,7 mld euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 mld euro sub formă de împrumuturi, pe care România va trebui să îi acceseze prin intermediul unor proiecte mature până în 2026.

Prima propunere a Planului românesc pentru Redresare și Reziliență, structurat pe 12 domenii prioritare, a fost lansată în data de 26 noiembrie 2020. Întrucât această primă versiune a PNNR necesită îmbunătățiri pentru a corespunde recomandărilor UE și deoarece nu respectă cele două praguri pe care Uniunea Europeană le-a stabilit pentru tranziția verde și transformarea digitală, actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Cristian Ghinea, a declarat că până în data de 5 martie 2021, Guvernul României cu implicarea Președinției va lansa public documentul actualizat.

Sursa: CCIR