Criza provocată de pandemia de coronavirus a afectat profund economia europeană și mondială. Aceste schimbări radicale au determinat Uniunea Europeană (UE) să reacționeze prin propuneri de măsuri care să atenueze impactul negativ asupra statelor membre ale UE. În continuarea măsurilor propuse de Uniunea Europeană, în lunile martie și aprilie, cu scopul de a minimiza impactul financiar și social cauzat de pandemie, Comisia Europeană (CE) a prezentat în data 27 mai un plan ambițios de redresare pentru Europa bazat pe valorificarea întregului potențial al bugetului Uniunii.

În vederea mobilizării investițiilor necesare, Comisia a prezentat atât noul instrument de redresare – Next Generation EU – în valoare de 750 miliarde de euro, cât și propunerea revizuită a bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, în valoare de 1100 miliarde de euro. Pe scurt, CE pune la dispoziția statelor membre un buget total de 1850 miliarde de euro pentru următorii 7 ani.

Instrumentul Next Generation EU va contribui la o redresare sustenabilă și prosperă, care să accelereze tranziția către o Europă digitală și verde. Acesta va fi investit în statele membre prin intermediul a trei piloni – 500 miliarde de euro sub formă de granturi și 250 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Primul pilonSprijinirea statelor membre prin investiții și reforme prin:

  • Mecanismul pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, va sprijini statele membre în planurile naționale de investiții și reforme ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală, verde și reziliența economiilor naționale. Aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Mecanismul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.
  • REACT-UE va aloca 55 de miliarde de euro în plus pentru politica de coeziune, în perioada 2020-2022, care vor fi utilizați sub formă de subvenții flexibile pentru municipalități, spitale și întreprinderi.
  • Propunerea de consolidare cu până la 40 de miliarde de euro a Fondului pentru o tranziție justă, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către neutralitatea climatică, facilitând reprofilarea profesională a lucrătorilor, crearea a noi oportunități pentru IMM-uri, investiții în tranziția către o energie curată și o economie circulară.
  • Consolidarea cu 15 miliarde de euro a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, pentru a ajuta zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

Al doilea pilonRelansarea economiei prin stimularea investițiilor private urmărește sprijnirea companiilor private prin:

  • Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate care va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate deveni operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice, cu scopul de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.
  • Dublarea bugetului dedicat InvestEU în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.
  • Noul Mecanism de investiții strategice, cu un buget de 15 miliarde de euro, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de lanțurile valorice esențiale pentru piața internă.

Al treilea pilon – Valorificarea învățămintelor desprinse din criză se referă la:

  • Noul program în domeniul sănătății, EU4Health, care să ajute Europa să facă față viitoarelor amenințări sanitare, în valoare de 9,4 miliarde de euro.
  • Consolidarea rescEU și a mecanismului de protecție civilă al UE, pentru a răspunde la situații de urgență la scară largă, cu un buget total de 3,1 miliarde de euro.
  • Suplimentarea cu 94,4 miliarde EUR a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății.
  • Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde EUR pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

 

FINANȚAREA PLANULUI DE REDRESARE

Instrumentul Next Generation EU va colecta fonduri prin ridicarea temporară a plafonului care se aplică resurselor proprii la 2,0 % din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își utilizeze ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro de pe piețele financiare. Astfel, pentru a facilita rambursarea fondurilor colectate de pe piață și pentru a contribui într-o mai mare măsură la reducerea presiunii asupra bugetelor naționale, Comisia va propune, pe lângă resursele proprii propuse în 2018, noi resurse proprii suplimentare, cum ar fi:  impozitarea serviciilor digitale, taxarea tranzacțiilor financiare, venituri din schema de comercializare a certificatelor de emisii, taxă pentru materiale plastice și un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

 

OBIECTIVELE UNIUNII EUROPENE:

Toate fondurile colectate prin intermediul instrumentului Next Generation EU și al noului buget al UE vor fi canalizate cu ajutorul programelor UE către mai multe obiective care, în cele din urmă, vor stimula tranziția ecologică și digitală – necesară pentru relansarea economică a UE:

  1. Pactul verde european – noua strategie de creștere

În vederea realizării obiectivelor propuse în Pactul verde european, se va urmări renovarea și modernizarea clădirilor și a infrastructurilor critice din Europa; crearea a 1 milion de locuri de muncă verzi prin realizarea tranziției către o economie circulară; implementarea strategiei „De la fermă la consumator” și recalificarea lucrătorilor, sprijinirea IMM-urilor din regiunile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili, utilizând fondurile prevăzute în mecanismul pentru o tranziție justă.

  1. O piață unică mai aprofundată și mai digitală

Europa va investi mai mult pentru a-și îmbunătăți conectivitatea și pentru a-și consolida prezența industrială și tehnologică, cu scopul de a-și spori capacitatea strategică. O economie digitală este esențială în parcursul inovării și al creării de locuri de muncă asumat de UE.

  1. O redresare echitabilă și favorabilă incluziunii

Urmare a crizei provocată de pandemia de COVID-19, UE a dezvoltat instrumentul SURE, în valoare de 100 de miliarde de euro, prin intermediul căruia se oferă sprijin temporar lucrătorilor și întreprinderilor în vederea atenuării riscurilor de șomaj într-o situație de urgență. De asemenea, pentru a ajuta statele membre să genereze venituri fiscale, Comisia va intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale.

  1. Construirea unei Uniuni mai reziliente

Criza sanitară a determinat Uniunea Europeană să adopte o serie de măsuri care să contribuie la consolidarea blocului comunitar. Astfel, s-a propus întărirea rezervei rescEU pentru a spori capacitatea permanentă a UE de a gestiona toate tipurile de crize; dezvoltarea unei strategii farmaceutice pentru a spori capacitățile de producție și pentru a asigura astfel autonomia strategică a Europei. Se va crea, de asemenea, un plan de acțiune privind materiile prime critice care să consolideze piața internă. În plus, UE va revizui politica comercială pentru a asigura fluxul continuu de bunuri și servicii la nivel mondial și va consolida examinarea investițiilor străine directe.

Pe scurt, Comisia Europeană își propune să asigure transformarea digitală și tranziția către o economie verde și puternică a Europei.

 

CARE ESTE SUMA DE CARE VA BENEFICIA ROMÂNIA?

Conform Planului de redresare economică și socială a UE, din suma totală de 750 miliarde de euro, Romania va beneficia de 33 miliarde euro – dintre care 19,62 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile – bani pe care va trebui să îi absorbim până în 2023. Astfel, circa 26 de miliarde de euro vor putea fi accesați, sub formă de granturi și credite, prin intermediul Mecanismului pentru redresare și reziliență, bani care vor fi dedicați investițiilor și reformelor în domeniile verzi și digital. Aproximativ 1,5 miliarde de euro reprezintă granturi suplimentare pentru implementarea Politicii de Coziune în anii 2020-2022, care vor fi distribuiți prin intermediul REACT–EU și 1,3 miliarde de euro (granturi) – fonduri suplimentare pentru dezvoltare rurală. În plus, prin intermediul Fondului pentru Tranziție Justă vor fi alocați în plus României circa 4,4 mld. Euro, bani dedicați reprofilării profesionale a lucrătorilor din industriile bazate pe combustibili fosili, creării a noi oportunități pentru IMM-uri, precum și investițiilor în tranziția către o energie curată și o economie circulară.

Potrivit comisarului european Adina Vălean, majoritatea fondurilor nerambursabile din instrumentul Next Generation EU vor fi alocate în baza nevoilor rezultate din raportul de țară. Conform recomandărilor făcute în raportul de țară din semestrul european, România trebuie să realizeze reforme și investiții cu prioritate în următoarele domenii: sănătate, educație, infrastructura de transport și digital. Astfel, până în aprilie 2021, România va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan de țără care să includă proiecte de reformă și dezvoltare viabile pentru finanțare din instrumentul Next Generation EU.

De asemenea, un aspect important care se discută în instituțiile europene se referă la condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept, principiu care ar putea intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021.

Pe lângă cele 33 miliarde de euro pe care România îi poate obține din Planul de redresare economică, va beneficia și de peste 40 de miliarde de euro din suma de 1100 miliarde de euro alocată pentru viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027. Astfel, România ar putea fi între primele șapte state beneficiare ale bugetului european. Important, însă, este ca această sumă de peste 70 de miliarde de euro să fie folosită eficient, să fie investită în sectoarele prioritare, care să genereze plusvaloare și care să consolideze economia României.

 

RECOMANDĂRILE CCIR:

Modalitatea de distribuire și cheltuire a fondurilor alocate prin instrumentul Next Generation EU este neclară și se află în dezbatere în instituțiile europene, însă în baza priorităților Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și a recomandărilor Comisiei Europene din Raportul de țară din 2020 privind România, autoritățile naționale vor trebui să înainteze proiecte care să stimuleze investițiile publice mature și să promoveze investițiile private.

Astfel, pentru a încuraja redresarea economică la nivel național, este important ca România să relanseze lucrările de infrastructură publică în domenii precum transportul durabil, modernizarea infrastructurii feroviare, eficiență energetică, infrastructura de mediu, în special în domeniul apelor, și de servicii digitale. De asemenea, la recomandarea Comisiei Europene și în acord cu obiectivele Pactului Ecologic European, România va trebuie să ia măsuri pentru gestionarea deșeurilor, întrucât reciclarea deșeurilor municipale se realizează la un nivel foarte redus. De asemenea, vor fi necesare proiecte de investiții în producția și utilizarea de energie nepoluantă, precum și pentru reconversia regiunilor monoindustriale cu o intensitate ridicată a carbonului

Pe scurt, este recomandat ca autoritățile române să înainteze Comisiei Europene un plan de țară care să cuprindă proiecte de investiții în infrastructură (de mediu, autostrăzi și linii de cale ferată), pentru modernizarea transportului în comun (achiziționarea de autobuze elecrice, dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare a autoturismelor electrice), proiecte de energie regenerabilă și eficiență energetică, proiecte pentru digitalizarea serviciilor publice, precum și fonduri pentru sprijinirea IMM-urile pentru a depăși dificultățile economice.

CARE SUNT URMĂTORII PAȘI?

După prezentarea Planului de redresare economică și a propunerii de buget pe termen lung al Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European, Comisia Europeană a invitat Consiliul European și colegiuitorii să examineze rapid aceste propuneri, în vederea ajungerii la un acord politic la nivelul Consiliului European care, în perioada 17-18 iulie, va reuni liderii europeni pentru a discuta despre propunerile Comisiei Europene.

Comisia va colabora apoi îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a finaliza un acord privind viitorul cadru și programele sectoriale aferente. Finalizarea acestor demersuri la începutul toamnei ar însemna că noul buget pe termen lung ar putea deveni operațional la 1 ianuarie 2021, favorizând astfel procesul de redresare a Europei.

SURSE BIBLIOGRAFICE:

Comisia Europeană, Un plan de redresare pentru Europa: https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/recovery-plan-europe_ro

Reprezentanța Comisiei Europene în România, Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație https://ec.europa.eu/romania/news/20200527_next_generation_eu_ro

Raportul de țară din 2020 privind România: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020SC0522&from=EN

România va beneficia de aproximativ 33 miliarde de euro prin instrumentul Next Generation EU. Află cum este repartizată suma: https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/24115/romania-va-beneficia-de-aproximativ-33-miliarde-de-euro-prin-instrumentul-next-generation-eu-afla-cum-este-repartizata-suma

Bogdan Neagu, Next Generation EU: Comisia Europeană propune un plan de relansare economică de 750 miliarde de euro, Euractiv, https://www.euractiv.ro/eu-elections-2019/next-generation-eu-comisia-europeana-propune-un-plan-de-relansare-economica-de-750-miliarde-de-euro-19236

Cristian Ștefănescu, Zeci de miliarde de euro așteaptă România la Bruxelles, Deutsche Welle, https://www.dw.com/ro/zeci-de-miliarde-de-euro-așteaptă-românia-la-bruxelles/a-53623217

 

Sursa: CCIR